Emigrarea - curaj sau lașitate?

Discutând cu unii și cu alții în ultima vreme am ajuns să-mi pun o întrebare ciudată. Emigrarea din România este o dovadă de curaj sau o dovadă de lașitate? Și aici nu mă refer doar la medici, ci la toți românii care aleg să-și caute rostul în afara granițelor.

Poate fi vorba de curaj dacă alegi să te rupi de tot ce îți este familiar și să o iei de la capăt pe alte meleaguri, printre străini? Sau poate dimpotrivă, este curaj să rămâi în România și să lupți cu greutățile de zi de zi, cu sistemul birocratic încâlcit, cu lipsa de civilizație și să contribui cu puținul tău la occidentalizarea țării.

Este oare lașitate să emigrezi din țară, fugind de problemele cotidiene într-o țară unde societatea chiar funcționează, există spirit de comunitate și ai siguranța zilei de mâine (eu poate o am și în România, dar mulți români nu sunt la fel de norocoși ca și mine)? Sau poate că este o dovadă de lașitate tocmai să rămâi în țară și să suporți neajunsuri peste neajunsuri, doar pentru că îți este prea teamă să faci o schimbare radicală în viața ta.

Cred că ar fi o temă bună pentru un studiu sociologic :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation