Postări

Se afișează postări din mai, 2014

Iar la cursuri

       Ultima săptămână nu am mai dat pe la serviciu, însă dintr-un motiv foarte bun. Am fost la cursul de terapie intensivă de la Arnsberg. Pfoai, ce experiență!        Timp de 8 zile m-am simțit din nou ca la facultate, s-au ținut cursuri și lucrări practice. Pe lângă multe cunoștințe teoretice pe care le-am dobândit sau aprofundat, am avut ocazia să mă antrenez în echipă cu alți colegi la proceduri de resuscitare și stabilizare a bolnavilor critici. Ne-am adunat vreo 240 de medici din toată Germania pentru acest curs, de pe mai multe specialități inclusiv interne, chirurgie, anestezie și neurologie.        Programul a fost destul de încărcat, în fiecare zi având numai puțin de 9 ore de curs și lucrări practice. Organizatorii s-au ocupat și de programul social, astfel că timp de plictiseală nu prea a fost. Cu această ocazie am mai ieșit și eu un pic din provincialismul prin care mă scald zi de zi prin văgăuna mea și am putut să-mi mai extind un pic rețeaua socio-profesională, inc

5. Atero... ce?!

Imagine
       Expirați, inspirați și repetați după mine: a-te-ro-scle-ro-ză.        Este încă un alt cuvânt ciudat folosit de medici. Provine din particulele „aterom” (sensul inițial din limba greacă era de terci, în sens medical reprezintă o acumulare de grăsime) și „scleroză” (întărire, rigidizare). Chestia asta se produce în artere (vasele alea care duc sângele de la inimă la țesuturi, vezi postarea nr. 2).        Care va să zică, luându-ne după originea cuvântului, prin ateroscleroză se întăresc, se rigidizează pereții arterelor. Cineva mai circumspect o să pună o întrebare de genul „ce e rău în asta?”. Un medic va avea un impuls să-l plesnească părintește pe circumspect pentru această întrebare naivă, dar se va abține pentru că a jurat pe Hipocrate. Răspunsul sună: „e foarte mult rău în asta!” De ce e așa, aflați în rândurile următoare.        Păi arterele noastre sunt elastice, cam ca un furtun de cauciuc. Și trebuie să rămână elastice, pentru a transforma fluxul intermitent de

4. Tensiune, domne!

       După ce v-am împănat creierele cu păsăreasca mea medicală timp de trei postări anoste, cred că e vremea să explicăm un pic ce e aia tensiune (presiune arterială).        Păi presiunea arterială este forța exercitată de coloana de sânge asupra pereților arteriali, nimic altceva decât presiune hidrostatică (fizica de școala generală, dacă nu v-a picat încă fisa). Tensiunea arterială este exprimată în două valori, una mai mare sau sistolică (corespunde timpului cardiac de contracție - sistola) și una mai mică sau diastolică (corespunde timpului cardiac de relaxare - diastola).        General acceptate ca fiind normale sunt valori între 100 - 140 mmHg (milimetri coloană de mercur) pentru tensiunea sistolică, și 60 - 90 mmHg pentru tensiunea diastolică. Orice creștere peste aceste valori este denumită hipertensiune arterială și reprezintă un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Se estimează că 25-30% din populația României suferă de hipertensiune.        Tensi