5. Atero... ce?!

       Expirați, inspirați și repetați după mine: a-te-ro-scle-ro-ză.

       Este încă un alt cuvânt ciudat folosit de medici. Provine din particulele „aterom” (sensul inițial din limba greacă era de terci, în sens medical reprezintă o acumulare de grăsime) și „scleroză” (întărire, rigidizare). Chestia asta se produce în artere (vasele alea care duc sângele de la inimă la țesuturi, vezi postarea nr. 2).

       Care va să zică, luându-ne după originea cuvântului, prin ateroscleroză se întăresc, se rigidizează pereții arterelor. Cineva mai circumspect o să pună o întrebare de genul „ce e rău în asta?”. Un medic va avea un impuls să-l plesnească părintește pe circumspect pentru această întrebare naivă, dar se va abține pentru că a jurat pe Hipocrate. Răspunsul sună: „e foarte mult rău în asta!” De ce e așa, aflați în rândurile următoare.

       Păi arterele noastre sunt elastice, cam ca un furtun de cauciuc. Și trebuie să rămână elastice, pentru a transforma fluxul intermitent de sânge cauzat de bătăile inimii într-un flux continuu. Altfel ne-am tot pierde conștiența la 0,4 secunde (exagerez aici, pierderea conștienței se produce de fapt la aproximativ 5 secunde de stop circulator). Niște artere rigide nu se mai dilată atât de mult în momentul sistolei pentru a prelua volumul de sânge pompat. Știți ce rezultă? Același volum de sânge conținut într-un vas mai îngust = hipertensiune arterială. Înapoi la postarea 4.

       Dar până la urmă ce este această ateroscleroză? Cu riscul de a supăra sau indigna pe mulți colegi, o să declar pur și simplu că ateroscleroza nu este nimic mai mult decât un proces natural de îmbătrânire a vaselor. Îmbătrânirea asta se produce mai rapid sau mai lent, în funcție stilul de viață adoptat de fiecare, dar și de anumiți factori pe care nu îi putem influența. Leziunile inițiale de ateroscleroză apar deja din copilărie!

       Ideea generală e că în peretele acestor artere, peste tot în corp, nu numai în arterele coronare ale inimii, apar cu vârsta depuneri de grăsimi care sunt izolate de un strat fibros, peste acest strat situându-se pătura interioară de celule, în contact direct cu sângele care circulă. Aceste depuneri de grăsimi sunt numite plăci de aterom. Acestea cresc împiedicând la un moment dat circulația normală a sângelui.

preluat de pe Wikipedia în lb. engleză

       Ziceam că acest proces se produce peste tot în organism, dar nu întotdeauna proporțional. Prin urmare, niște artere îngustate vor duce la o aprovizionare scăzută cu oxigen și nutrienți și se vor manifesta prin dureri dependente de efort (!!) și care cedează în repaus.
- afectarea inimii: dureri în piept, denumite medical angină pectorală
- afectarea vaselor picioarelor: dureri de ex. în musculatura gambelor, medical claudicație intermitentă (latinesc pentru șchiopătare)
- afectarea vaselor organelor abdominale: dureri abdominale după o masă, medical angină abdominală
- afectarea vaselor gâtului: episoade de pierdere a conștienței, amețeli, chiar accident vascular cerebral

       Dar plăcile de aterom mai prezintă o problemă. Odată cu creșterea în dimensiuni, ele devin mai instabile și se pot rupe, luând astfel naștere un fel de rană în interiorul vasului afectat. Iar corpul nostru nu prea face diferența între rănile din afară și din interior. Toată lumea care s-a julit măcar o dată în viață a constatat că rana se închide printr-o crustă. Acea crustă este formată din depunerea de celule din sânge (plăcuțe sanguine și globule roșii mai ales) într-o rețea de proteine. Ei bine, o treabă similară se produce și în cazul unei plăci rupte, dar cu efecte catastrofale câteodată. Plăcuțele sanguine încep să se lipească de zona rupturată producând un dop care deseori blochează complet fluxul sângelui! (ultima secțiune în imagine) Acest lucru este cu atât mai important, cu cât arterele coronare ale inimii sunt vase de diametru relativ mic.

       Întreruperea circulației sângelui produce un infarct în țesutul dependent de artera înfundată. Infarct îi spune indiferent de organ, nu e obligatoriu vorba numai de inimă. Avem infarct cerebral sau accident vascular cerebral ischemic (creier), infarct intestinal (mațe), infarct pulmonar (plămân), infarct miocardic (mușchiul inimii).

       Hai să discutăm și despre factorii care ne îmbătrânesc arterele prematur. Păi sunt toți aceia pe care îi auziți zilnic în mass-media. De dragul complicării inutile a științei, factorii sunt împărțiți în două mari categorii: influențabili și neinfluențabili. Enumerarea următoare nu este exhaustivă.

Factori neinfluențabili:
1. sexul masculin
- bărbații cam încep de pe la 32-35 de ani să facă infarcte miocardice
- testosteronul, care ne face masculi feroce, ne mai și omoară din când în când (nu numai prin infarct, ci și prin pedala de accelerație a unei mașini)
- femeile sunt protejate de ateroscleroză până la menopauză de hormonii feminini

2. vârsta
- dragii bunicului, cu cât cineva e mai în vârstă, cu atât va avea plăci mai multe și mai mari în artere (vasele îmbătrânesc împreună cu corpul)

3. moștenirea genetică
- dacă proveniți dintr-o familie cu multe cazuri de boli de inimă, am o veste proastă pentru voi: plăcile de aterom cresc, cresc, cresc și la un moment dat fac poc!

Factori influențabili:
1. FUMATUL
- nu pot sublinia îndeajuns importanța fumatului în accelerarea aterosclerozei, toate chimicalele alea ajung direct în sânge și irită pereții arterelor
- la femei înainte de menopauză chiar anulează „avantajul” conferit de hormonii feminini

2. diabetul zaharat
- glucoza prea multă din sânge începe și se leagă aiurea și alandala de tot felul de structuri și proteine, rezultatul final fiind tot ateroscleroza accelerată

3. colesterolul
- este principalul tip de grăsime depus în plăcile de aterom
- 80-90% din necesarul nostru zilnic este produs de ficat, cu alte cuvinte aproape că nu este nevoie să luăm suplimentar colesterol din alimentație
- colesterolul este de proveniență exclusiv animală, mai ales în carnea de porc (atât de apreciată în România pe principiul „cea mai bună legumă e porcul”)
- unele cazuri de nivel prea crescut de colesterol în sânge sunt determinate tot de moștenirea genetică, dar sunt în principiu ușor de tratat

4. hipertensiunea arterială

5. greutatea corporală, respectiv obezitatea
- sistemul circulator trebuie să aprovizioneze de două-trei-patru ori mai mult țesut însă fără a beneficia de o inimă de 2-3-4 ori mai mare sau de artere de 2-3-4 ori mai voluminoase
- pe scurt, obezitatea suprasolicită inima și vasele accelerând îmbătrânirea și ateroscleroza

Pe curând!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation