Update... adică ce am mai făcut ultima lună
S-a mai dus un modul... A fost interesantă combinația psihiatrie - medicină legală. Examenele nu prea. A mai rămas dermatologia și apoi încă un modul, apoi încă o sesiune ... și gata. Scurt și sec. Și printre mailurile cu informații de interes general primite de pe grup mai râd pe sub mustață când văd cum se contrazic unii pe tema locației banchetului: unii vor la bloc, alții vor sub stele, unii vor să mănânce până crapă, alții să bea până pot sta întinși numai dacă se țin de ceva, iar alții vor să le facă pe amândouă. De dragul imparțialității voi ține secretă opinia mea.
Lucrarea de licență îmi dă mari bătăi de cap zilele astea. Mi s-a spus că la partea practică am lucrat pe o idee greșită ultimele 6 săptămâni... Iar acum facultatea mă bate la cap să-mi prezint lucrarea la cerc/congres etc până în 15 mai dacă vreau să iau notă maximă pe lucrare. Mi-e lehamite. Fuck you! cum s-ar zice pe românește. Nu-mi mai pasă.
Pe partea cu mersul în Germania lucrurile merg binișor. Una din clinici mi-a răspuns favorabil și, după o convorbire prin telefon cu Chefarzt-ul, am stabilit să mă duc la interviu în 10 mai. Cu puțin noroc programez interviul și la altă clinică în aceeași perioadă și împușc doi iepuri dintr-un foc (nu știu cât de potrivită este expresia cu împușcatul iepurilor, având în vedere că abea a fost Paștele :) ) și poate îmi și recuperez cheltuielile de călătorie. Mi-am dat seama în ultima vreme că nu are rost să fac mofturi la facilitățile pe care mi le oferă clinicile din Germania. Eu sunt un român pârlit care vine cu foamea în gât să trăiască mai bine în Doiciland (adică țara doicilor?!). Dacă mă vreți, luați-mă! Tot ce vreau e salariul ăla gras, din care statul mușcă cu poftă 45% după care încă poți trăi confortabil o lună și pune deoparte vreo 1000 de euroi! Da! Absolut! Mai absolut ca vodca!
//sarcastic mode off//
Finalul facultății impune și un pic de nostalgie, așa că următoarele postări vor conține amintiri de „audiență generală” din toți anii petrecuți pe băncile mediciniste.
Lucrarea de licență îmi dă mari bătăi de cap zilele astea. Mi s-a spus că la partea practică am lucrat pe o idee greșită ultimele 6 săptămâni... Iar acum facultatea mă bate la cap să-mi prezint lucrarea la cerc/congres etc până în 15 mai dacă vreau să iau notă maximă pe lucrare. Mi-e lehamite. Fuck you! cum s-ar zice pe românește. Nu-mi mai pasă.
Pe partea cu mersul în Germania lucrurile merg binișor. Una din clinici mi-a răspuns favorabil și, după o convorbire prin telefon cu Chefarzt-ul, am stabilit să mă duc la interviu în 10 mai. Cu puțin noroc programez interviul și la altă clinică în aceeași perioadă și împușc doi iepuri dintr-un foc (nu știu cât de potrivită este expresia cu împușcatul iepurilor, având în vedere că abea a fost Paștele :) ) și poate îmi și recuperez cheltuielile de călătorie. Mi-am dat seama în ultima vreme că nu are rost să fac mofturi la facilitățile pe care mi le oferă clinicile din Germania. Eu sunt un român pârlit care vine cu foamea în gât să trăiască mai bine în Doiciland (adică țara doicilor?!). Dacă mă vreți, luați-mă! Tot ce vreau e salariul ăla gras, din care statul mușcă cu poftă 45% după care încă poți trăi confortabil o lună și pune deoparte vreo 1000 de euroi! Da! Absolut! Mai absolut ca vodca!
//sarcastic mode off//
Finalul facultății impune și un pic de nostalgie, așa că următoarele postări vor conține amintiri de „audiență generală” din toți anii petrecuți pe băncile mediciniste.
Comentarii
Trimiteți un comentariu