Însoțitorul

       Eram anul III de facultate. L-am văzut într-un magazin. Mi-a plăcut culoarea și forma și știam că avea să-mi fie util. De atunci am fost nedespărțiți prin spital, dar și în afara lui.

       Ne-au trecut deja sute, poate chiar mii de pacienți prin mâini, am auzit și observat împreună tot felul de patologii. După mai mult de cinci ani suntem încă împreună pe baricade, consultând și diagnosticând pacienți. Am luat examene, am terminat facultatea cu ajutorul lui. Iar acum muncesc și mă folosesc în continuare de el. El este însoțitorul meu zi de zi, fără de care nu aș mai putea să mă numesc medic. Este în continuare la înălțime în ciuda trecerii timpului și a litri de dezinfectant.

Stetoscopul meu.

Comentarii

  1. Răspunsuri
    1. Nu i-am dat un nume :)
      Dar mi se pare foarte tare cum un stetoscop luat cu echivalentul a nici 15 euro își face treaba chiar și după 5 ani la fel de bine, sau poate chiar mai bine ca un Littmann de 100 de euro sau peste.

      Ștergere
  2. Ce marca este prietenul tau, setoscopul?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Era un Fazzini Rappaport cu două conducte. Între timp și-a dat duhul și membrana de rezervă și mi-am luat și eu „sub presiunea anturajului” un Littmann Black Edition.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation