ABC...

...sau cum să faci o resuscitare cu un pic de habar (Airway, Breathing, Circulation).

       Mă abat un pic de la tematica blogului despre experiențele din Germania și voi scrie astăzi un articol educativ. În România, dacă pici lat pe stradă, ai toate șansele să mori fără să se uite cineva de două ori la tine. Chiar și dacă pici într-un spațiu aglomerat. În primul rând că fiecare om căzut în stradă e presupus imediat a fi beat mort. Și în graba vieții de zi cu zi un al doilea gând nu mai sacrifică nimeni.

      Cunoștințe reale de prim-ajutor au medicii, asistenții medicali, ambulanțierii, pompierii și poate câțiva voluntari de la Crucea Roșie. Populația generală se încrede în farmece, vraci, vrăjitoare, argint viu și, nu în ultimul rând, popa. Cunoștințele de prim ajutor ale populației generale se rezumă de obicei la a face vânt, a plesni peste față, a masa încheietura mâinii și a face cruci. La superstiții suntem campioni, la resuscitare punem mai întâi mâna pe smartphone să căutăm pe net ce înseamnă aia.

       Așadar, ați văzut un om că se prăbușește acasă, pe stradă sau cine mai știe pe unde. Uitați cam ce trebuie făcut, pas cu pas. Schema este o adaptare a ghidului european de resuscitare 2010 și se adresează celor fără pregătire medicală.

1. verificați starea de conștiență
- un scuturat scurt, un strigăt, o ciupitură pe piele (stimul dureros) și observați reacția
-  în cazul unei lipotimii (leșin) de scurtă durată, persoanele își revin de obicei destul de repede.

2. persoana nu răspunde de niciun fel
- o întoarceți pe spate și observați dacă respiră
- respirația se poate verifica prin observarea mișcărilor pieptului și a expirului (aer cald); toate astea ar trebui să dureze ideal sub 10 secunde.

3. persoana nu respiră normal sau nu respiră deloc
- întoarceți persoana pe spate, dați capul cât mai pe spate (hiperextensia capului), apoi sprijinind mâinile pe cap cu degetele mari ridicați mandibula în sus folosind degetele arătătoare și mijlocii (subluxația mandibulară); aceste manevre mențin deschiderea căilor aeriene

hiperextensia capului
subluxația mandibulei

- chemați ajutor, respectiv sunați la 112 și răspundeți cu calm la toate întrebările
- dacă sunteți nesiguri, acționați ca și cum respirația ar fi anormală
- conform ghidului, pulsul nu se palpează, un stop respirator este însoțit de cele mai multe ori de un stop cardiac

4. începeți compresiile toracice (așa-zisul masaj cardiac extern)
- asigurați-vă că victima este întinsă pe spate pe un suport dur (!), compresiile toracice vor fi inutile dacă se efectuează pe o saltea
- îngenuncheați lângă victimă și puneți mâinile una peste alta și întrepătrundeți degetele
- aplicați podul palmei peste mijlocul pieptului în jumătatea inferioară a sternului (nu în stânga sau în dreapta, nu pe coaste, nu pe abdomen) și comprimați cu coatele drepte circa 5-6 cm, cu alte cuvinte compresiile se fac nu din coate, cum se vede prin filme, ci din corp, respectiv șolduri

se comprimă zona marcată cu roșu


compresiile se fac cu coatele drepte

- compresiile se fac la o rată de 100 pe minut, ceea ce înseamnă cam 1,7 compresii pe secundă; acesta este un efort fizic considerabil din partea salvatorului, cineva fără antrenament nu va rezista mai mult de 5 minute, de aceea este necesar să chemați ajutor cât de repede posibil - ghidul de resuscitare recomandă schimbarea la fiecare 2 minute a persoanei care face compresiile toracice
- la 30 de compresii toracice se vor efectua 2 respirații gură la gură menținând capul în poziția explicată mai sus și blocând cu o mână orificiile nazale; aerul expirat de salvator conține în continuare circa 15-18% oxigen, suficient pentru a oxigena sângele victimei
- nu opriți resuscitarea decât dacă victima începe să dea semne de viață sau sunteți epuizați sau își fac apariția serviciile de urgență!

5. faceți rost de un defibrilator electric automat, dacă aveți posibilitatea
- aparate de acest fel există cam peste tot în spațiile publice în Europa de Vest, în România încă din păcate nu am văzut să apară
- electrozii aparatului se aplică pe toracele victimei după instrucțiunile ce vin la pachet, defibrilatorul analizează automat ritmul cardiac și „decide” dacă aplicarea unui șoc electric este necesară sau nu
- folosirea unui defibrilator automat nu scutește de continuarea compresiilor toracice!
- aparatele sunt marcate cu prescurtarea AED și cu un semn similar celui de mai jos


       Masajul cardiac extern început la mai puțin de 2 minute de la un stop cardiac și executat corect asigură o rată de supraviețuire între 45 și 70%. Masajul cardiac executat corect asigură 30-40% din debitul cardiac normal de repaus, ceea ce e suficient pentru menținerea în viață a creierului pentru un timp limitat.

Mai multe informații pe www.erc.edu

Comentarii

  1. Salut !
    Foarte educativ. Au inceput si la noi sa apara. Momentan defibirilatoarele sunt montate în staţiile de metrou Unirii 1 şi 2, Eroilor, Universitate şi Piaţa Victoriei. De asemenea, zilele trecute l-au inaugurat pe cel din Muzeul Antipa, urmand sa mai fie montate si in Aeroportul Otopeni şi Tribunalul Bucureşti.

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte frumos! Vraci, plante, vrajitoare si nu in ultimul rand popa. Din pacate e chiar adevarat. Multumesc pentru articolul documentat, merita raspandit. Apropo, chiar lucrez cu plante si chiar de curand am avut ocazia sa cunosc un respectabil cuplu. Oamenii aveau acasa un om drag, dupa cum bine l-au caracterizat, care avea cancer. Sincera sa fiu nu am retinut unde era localizat, cert e ca oamenii imi spun cu naturalete ca au fost la doctor, i-a fost pus un diagnostic, e in ultima faza dar ei nu vor sa ii dea analgezice chiar daca are dureri mari, ii mai dau asa cate un algocalmin ocazional. Si, intrebare intrebatoare. Nu cumva am eu vreo planta, ca doar uite cate am acolo prin dulapuri si vitrine, care sa ii ia senzatia de voma si durerile? Fara sa generalizez, chiar am avut ocazia, nefericita desigur, sa cunosc oameni cu cancer care in ultima faza, aveau 6mg de morfina pe zi. Si inca existau dureri mari. Sorry pt comentariul kilometric, dar chiar consider ca exista o granita foarte fina intre modul in care multi aleg sa se trateze, si bunul simt, ca nu pot sa il numesc altfel, sa nu chinuie un om in agonie si sa aleaga stiinta si sutele de ani in care doctorii s-au straduit sa gaseasca niste remedii realiste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ceea ce descrii acolo se numește situație paliativă, de care în Vest se ocupă niște medici special instruiți, dar în România domeniul este abea la început. În Germania un rezident de anul II pe orice specialitate cât de cât relevantă clinic (gen interne, chirurgie, neurologie) are mai mult habar de medicină paliativă decât un mare dom profesor din România, unde pacienții sunt de cele mai multe ori trimiși acasă să moară în chinuri fără cea mai mică urmă de demnitate.
      Apropo de morfină, 6mg e o doză foarte mică în cazul unor dureri puternice din stadiul final al unui cancer, de obicei se începe cu 3x10mg.
      Sunt critic cu așa-zisele metode alternative pentru că singurele modalități de diagnostic și tratament EFICACE sunt cele utilizate în medicina convențională, care se bazează pe dovezi, pe studii și nu pe halucinațiile vreunui vraci sub influența nu mai știu căror ciuperci.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation