2. Tuburi, țevi și instalații

       Acum că am aflat una-alta despre inimă, să ne îndreptăm atenția spre circulație.



       Sistemul circulator este compus din artere și din vene, între ele se plasează capilare, vase foarte mici unde are loc schimbul de substanțe între sânge și țesuturi (zonele din imagine unde vasele devin din roșii albastre). Arterele duc sângele de la inimă la țesuturi, venele îl returnează.
       Conform imaginii, deosebim circulația mică, care pornește din ventriculul drept, ajunge la plămâni pentru a se oxigena și se întoarce la inimă prin atriul stâng. Circulația mare pornește în schimb din ventriculul stâng prin artera aortă și aprovizionează tot corpul cu oxigen și nutrienți, urmând a se întoarce la inimă în atriul drept.

       În sistemul arterial avem o presiune înaltă, pentru că inima pompează necontenit la începutul circuitului. Presiunea prea mare este denumită medical hipertensiune arterială și vom discuta mai târziu despre asta. În sistemul venos presiunea este mică și întoarcerea la inimă este pasivă.

       Revenind la inimă, ați zice că dacă toată ziua bună ziua nu face decât să pompeze sânge, nu-i mai trebuie vase proprii. Și totuși nu e chiar așa și primele vase care ies din aortă sunt cele două artere coronare, stângă și dreaptă.


        În imagine sunt prezentate cele mai importante vase ale inimii. Ele nu sunt mai groase de 2-5mm, dar dacă unul dintre ele e brusc complet închis, aveți șanse mari să ajungeți direct la morgă, fără a mai trece prin secția de urgență.

       Dar ce facem mai departe? V-am promis „boalele” inimii pe înțelesul lui badea Gheorghe de la deal și v-am băgat pe gât tot felul de ciudățenii. O postare mai este însă necesară pentru a putea intra cum se cuvine în detalii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation