Iar la cursuri

       Ultima săptămână nu am mai dat pe la serviciu, însă dintr-un motiv foarte bun. Am fost la cursul de terapie intensivă de la Arnsberg. Pfoai, ce experiență!

       Timp de 8 zile m-am simțit din nou ca la facultate, s-au ținut cursuri și lucrări practice. Pe lângă multe cunoștințe teoretice pe care le-am dobândit sau aprofundat, am avut ocazia să mă antrenez în echipă cu alți colegi la proceduri de resuscitare și stabilizare a bolnavilor critici. Ne-am adunat vreo 240 de medici din toată Germania pentru acest curs, de pe mai multe specialități inclusiv interne, chirurgie, anestezie și neurologie.

       Programul a fost destul de încărcat, în fiecare zi având numai puțin de 9 ore de curs și lucrări practice. Organizatorii s-au ocupat și de programul social, astfel că timp de plictiseală nu prea a fost. Cu această ocazie am mai ieșit și eu un pic din provincialismul prin care mă scald zi de zi prin văgăuna mea și am putut să-mi mai extind un pic rețeaua socio-profesională, incluzând aici vreo șase români.

       Departe de a crea un mediu strict academic, medicii chemați să ne țină prelegeri au îmbinat utilul cu plăcutul, transformând unele cursuri în mici spectacole de comedie. O mențiune specială o primește aici neurologul care putea mima leit o criză epileptică sau anestezistul cu al său motto „morfină pentru toți”.

       Cu toate acestea, unele teme care mă interesau în mod deosebit au fost tratate marginal în cursuri, astfel că va trebui să mă mai documentez suplimentar din cărți.

       Una peste alta, cursul a fost o experiență grozavă și și-a meritat din plin banii. Îl recomand cu căldură oricui e interesat de subiect.

Pe curând!

Comentarii

  1. Ne poti da mai multe detalii, te rog? Cursul in sine pare f scump, de altfel cred ca cel mai scump de care stiu, e adevarat totusi ca restul tin max 4 zile. M ar interesa mai mult calitatea lucrarilor practice si modul in care s au desfasurat. Multumesc, L

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La lucrarile practice s-a facut cam tot ce iti poti imagina. Am programat aparatura de ventilatie mecanica, am pus canule intraosoase la papusa, am resuscitat de ne-au sarit capacele, am pus drenaj pleural prin toracotomie pe carcasa de porc (am primit chiar un certificat pentru asta), am facut bronhoscopie, am facut traheotomie pe trahee de porc, am facut dializa si hemofiltrare, am facut mult Schockraum-Training, airway management. Pe langa asta s-a discutat foarte mult pe prezentari de cazuri. S-a explicat foarte bine interpretarea BGA.

      Ce mi-a lipsit mie personal:
      la practic: exercitii de intubare
      la teoretic: tulburarile electrolitice si acido-bazice au fost tratate marginal, analgosedarea s-a predat mediocru.

      Nota 10 pentru programul social. S-au organizat trei iesiri foarte reusite cu toata lumea (cost suplimentar modic). Pe langa asta s-au tras la sorti cinci carti de specialitate si doua genti de urgenta de tip Notfallkoffer.

      Ștergere
  2. Deci e un muss cursul :) Multumesc pt info

    RăspundețiȘtergere
  3. O intrebare daca suntenti amabil: cum sunt medicii romani privinti in germania?
    Multumesc,
    Razvan

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu pot să vorbesc în numele întregii comunități de medici români din Germania. Eu personal nu am avut absolut niciun fel de probleme, prejudecățile cele mai prevalente sunt cele referitoare la nivelul scăzut de trai. Esențială este cunoașterea limbii. Dacă vorbești germană greu și stricat nu ai cum să dobândești încrederea pacientului și atunci evident că pot apărea tensiuni și între colegii medici.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații