Lebede

       În weekend-ul care a trecut mi-am petrecut din nou câteva nopți pe frontul muncii din urgență. Având în vedere că în urmă cu două săptămâni prea a fost liniște noaptea, acum a venit și rândul să plătesc cu vârf și îndesat pentru acele ore de somn nederanjat.

       Proporția de pacienți care nu prea aveau ce căuta noaptea în urgență s-a menținut cam în media de 50-60% și tot nu reușesc să înțeleg cum pot nemții să vină la spital pentru orice cuc. Iar în momentul în care în lista de așteptare ai peste 6 pacienți, timpul până la consultația propriu-zisă a noilor veniți sare lejer de 3 ore. Timp în care tu te ocupi de ipohondri, de psihosomatici și de (da!) nesimțiți. Din când în când mai apare și unul care chiar e bolnav și are nevoie de tratament de urgență, dar aceștia sunt, de regulă, sub 15% din clientelă.

       Deși am deseori foarte multă empatie pentru pacienți și încerc să le înțeleg deicizia de a căuta spitalul chiar și celor care nu au ce căuta acolo, în ultima vreme am constatat că mi-am pierdut foarte mult din toleranță pentru astfel de pacienți. Mai ales după o noapte nedormită sau cu mațele mai goale ca vidul din cosmos, dar nu numai, mă trezesc spunându-le de la obraz că ar face bine ca data viitoare să-l caute mai întâi pe medicul de familie.

       Am început să-i denumesc pe acești pacienți lebede. Că se răstignesc pe patul de consultație ca o lebădă cu aripile deschise dorind să comunice nonverbal cât de mult suferă. De cele mai multe ori sunt însă oameni tineri care habar nu au ce e aia boală și care mai mult de o proverbială durere în cot nu au...


       Dacă eu și ceilalți colegi de peste weekend am avut gărzi de tristă amintire, endoscopistul și-a blestemat pur și simplu zilele într-una din nopți. Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost cea în care mai mulți pacienți, atât internați cât și din afară, s-au hotărât cam toți deodată că e momentul lor să facă hemoragii digestive. Doi dintre ei tocmai scăpaseră endoscopic peste zi de niște polipi colonici mai măricei, altuia cu ciroză virală C (dacă tot m-am plâns în ultima postare că nu prea văd hepatite cronice virale) i se ligaturaseră varicele esofagiene. Iar de afară a mai venit unul vomitând sânge. Până la ora 4 dimineața ne-am distrat în endoscopie trei medici și o asistentă de ne-au sărit balamalele.

Comentarii

  1. Avem si noi la greu din astia. Plus pacienti din diverse azile, veniti vineri/sambata, obligat noaptea,pentru ca personalului de ingrijire "nu ii place cum arata", "par absenti". Absenti erau si weekendul trecut, la ultima lor internare, bietii oameni. Cei mai multi au Betreuer, da-i si suna daca au nevoie de endoscopie sau ceva chirurgical, de multe ori in weekend nu prinzi persoana. Au si DNR, pe semnatura, dar cand ma cheama noaptea la stop cardiorespirator de obicei intai resuscitez, pe urma cer fisa. Cei mai dragi mi-s betivii care ma ameninta, pe care rudele refuza sa ii ia acasa fara "dezalcoolizare" de o noapte, si care imi ocupa cu orele urgenta sau terapia intensiva, daca reusesc sa-i adorm. Politia vine daca avem caz clar de agresiune - intr-o noapte le-am zis sa vina, ca pana ajung ei il bat pe pacient, si pot sa ma ia direct, ca abia astept sa dorm in celula, nederanjata. Au zis ca-s sarita de pe fix pana cand unul adus de politie la recoltat a dat cu spray lacrimogen in ochii chirurgului de garda. Sub nasul politistilor!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai exista si categoria de nesimtiti care au asa, un "zittern" pe undeva, viseaza ca au tromboza sau altceva si mai exotic, ca au citit ei pe net, si vor "das komplette Programm", daca tot ne-au facut onoarea sa se deplaseze pana la noi. Chiar atunci, noaptea. Cu "Kernspinn", "Knie-op mit Kamera" (da, sa traiti, acu' ma apuc de artroscopie, cum nu!), analize genetice si neaparat tratament homeopatic, ca ei chestii chimice nu servesc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am ras copios! Sunteți f. funny amandoi(aici ma refer si la Ioana)! Eu am început după facies sa detectez pacientii care sunt psihiatrici,eu sa le zic! Le dau buna ziua/seara(de obicei vin seara sau noaptea pentru a fi mai liber si a beneficia de multă atenție), le fac cel mult o ecografie abdominala, le dau miraculosul 1000ml Ionosteril si astept rezultatul analizelor pentru a-i trimite documentat acasa! Eu m-am relaxat in ultima perioada in gărzi si spun asta nu pentru ca nu as fi avut pacienți sau pentru ca as fi stat vre-un minut, ci pentru ca pur si simplu m-am resemnat! Asta este clientela si nu pot face nimic sa schimb asta! Iar concediul de cateva zile la max. 2 luni chiar ma detensioneaza!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation