Status quo

       Odată cu noiembrie s-a terminat și stagiul meu pe terapie intensivă, eu revenind de voie, de nevoie la relația disfuncțională cu oncologia. Nu o să povestesc întâmplări amuzante sau ciudate de prin gărzi în această postare, o să fie mai de grabă o analiză a evoluției mele de până acum și a perspectivelor mele de viitor.

       Am început medicina internă având ca scop final să ajung specialist gastroenterolog (și nu numai, dar toate la timpul lor). Am avut ocazia să lucrez cu tot felul de oameni, să învăț tot felul de lucruri și să îmi dau seama din diferite situații cum nu aș vrea să ajung. M-am decis să urmez această direcție pentru a avea habar din toate ramurile medicinei interne, nu vreau să ajung un limitat închis în cutiuța lui din spațiu luminată numai de capătul endoscopului.

       Ultimul an însă mi-am dat seama că, deși atât șeful cât și adjunctul lui sunt amândoi gastroenterologi și oncologi, gastroenterologia are la noi la spital un statut cel mult secundar. Cei doi superiori ar face numai oncologie dacă li s-ar da ocazia. Pe partea de oncologie-hematologie chiar se face treabă, aș putea spune. Pe lângă tumori solide se tratează cu succes leucemii și limfoame și am participat și eu la tratarea acestor bolnavi. Dar aș îndrăzni să spun că toate astea au luat avânt în dauna gastroenterologiei și poate și în dauna mea și a altor colegi rezidenți care vor să se specializeze pe altceva. În trei ani de meserie numărul bolnavilor cu hepatite virale cronice pe care i-am văzut se numără pe degetele de la o mână. În facultate în timpul stagiului de gastro vedeam atâția într-o zi!

       Deși am scris încă de acum un an că ar cam fi vremea să mă îndrept către alt spital, iată-mă acum încă în același loc. Motive pentru asta se găsesc multe, în primul rând am fost foarte pretențios în alegerea unui nou loc de muncă pentru că acum știu exact ce vreau, în al doilea rând mă înțeleg foarte bine cu ceilalți colegi rezidenți și cu personalul asistent. Însă acum nevoia de a găsi alt loc e mult mai acută ca atunci. Rămâne de văzut ce oportunități și ce surprize va aduce 2015.

Comentarii

  1. Ma bucur pentru decizia pe care ai luat-o! Îți urez mult noroc si sper sa gasesti ceea ce cauti!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation