Inconștiență

Credeam că o să treacă o vreme până să am iar un subiect de scris pe aici, dar ultimele gărzi la terapie intensivă mi-au dat așteptările peste cap.

Miezul nopții. Ambulanța îmi aduce o pacientă pe la 60 de ani intubată după înec în lac. Plămânii îi sună a orice altceva, numai nu normal. Radiografia pulmonară îmi confirmă temerile, edem pulmonar. Medicul de pe ambulanță îmi zice ceva de consum de alcool. Analizele îmi arată apoi 1.2 ‰ alcoolemie, sodiu și potasiu undeva mult sub valorile normale, acidoză combinată respiratorie și metabolică. Pe lângă toate astea, hipotensiune 50/30 mmHg.

Pun cateter arterial, cateter venos central, setez PEEP la 7 mbar și cresc frecvența de ventilație la 16/min la ventilatorul mecanic. Și pun un flacon de bicarbonat 8.4% în perfuzie scurtă și noradrenalină în perfuzie continuă. A doua zi edemul pulmonar s-a mai redus și pacienta a putut fi în cele din urmă extubată.

Concluzia? Alcool + întuneric + baie în lac = 😟


 Altă gardă, noaptea pe la două. Ambulanța îmi aduce o pacientă mai în vârstă cu edem pulmonar, deja ventilată neinvaziv pe mască. O iau pe secție și o las mai departe pe ventilație neinvazivă și îi mai dau niște diuretice.

În același timp, neuroloaga de gardă îmi aduce o altă pacientă de vreo 70 de ani cu hipotensiune, mai mult moartă decât vie, plafonând și gemând. Fusese adusă cu ambulanța cu suspiciune de accident vascular cerebral. Neuroloaga făcuse o angiografie CT și reușise să excludă o patologie neurologică.

După programul standard cu cateter arterial, venos central și stabilizarea circulației cu cristaloide și noradrenalină, am dat într-o fundătură. Plămânii și inima păreau ok, analizele arătau CK de 8000 U/l și sindrom inflamator. Septicemie? Posibil. Abdomenul era un pic împăstat la palpare, iar pacienta părea să geamă mai tare în timpul acestei manevre. I-am făcut rapid o ecografie abdominală și am văzut mult lichid liber perihepatic și perisplenic. Am sunat chirurgul, care a propus să facem CT abdominal. Zis și făcut. Până să facem CT și să vorbim cu radiologia și apoi iar cu chirurgul au mai trecut două ore. Era deja ora 6:30.

Pacienta avea ocluzie trombotică de arteră mezenterică superioară pe fond de fibrilație atrială. Era anticoagulată, dar nu mai luase anticoagulantul de vreo săptămână din cauza unei căderi de păr (!). La operație, chirurgii nu au putut decât să constate necroza totală de intestin subțire și să o închidă la loc. A murit vreo oră mai târziu. O noapte de muncă în zadar.

Concluzia? Informați-vă pacienții cu fibrilație atrială să nu întrerupă anticoagulantele pentru banalități reale sau percepute. Cumarinicele nici măcar nu au acest efect secundar descris.


Pe data viitoare!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum ajungi medic în Germania - Partea I: limba germană

Cum ajungi medic în Germania - Partea a VII-a: despre Approbation

Cum ajungi medic în Germania - Partea a XI-a: alte informații